Flori in ofilire


Un comentariu:

  1. Atat inflorirea cat si ofilirea, sunt procese care in ele insele, nu cunosc stagnari. Stagnarea survine doar in clipa ofilirii definitive. Nu ne putem misca, nu putem progresa, nu ne putem afirma, decat intre limitele generoase ale parcursului. Iar parcursul nu e un dat, o predestinare, ci `manunchiul` alegerilor noastre. Parcursul e de construit prin creativitate, nu de suportat cu stoicism. Creativitate si nu resemnare, e termenul la care lucrarea de mai sus face referire.

    RăspundețiȘtergere